Google Zeitgeist 2011

May you live in interesting times

old Chinese proverb

Google a creat un site special pentru a prezenta cele mai importante evenimente ale anului ce se încheie astăzi din punctul de vedere a numărului de căutări. Au fost vremuri interesante la nivel internațional cu criză financiară mondială, războaie ce par să nu se mai termine, schimbări violente de regimuri politice în lumea arabă, tsunami și inundații catastrofale în Asia și vreo două preconizate sfârșituri ale lumii ce au venit și au trecut la fel ca oricare zi.

Bonus – cele mai interesante imagini ale lui 2011 conform IMGUR, unul dintre cele mai mari site-uri de sharing de imagini.

V-ați pregătit sufletește pentru apocalispa maiașă din 21 decembrie 2012? 😀

Clienții spun lucruri trăsnite

Lucrez de mai bine de 8 ani în comerțul capitalist și mi-a fost dat să interacționez cu o faună variată. De la țăranii ce-și vânduseră terenurile de pe lângă București pe o cărămidă de bani în perioada de boom economic și veneau să-și cumpere prima mașină de spălat din viața lor și cea mai mare plasmă din magazin până la oameni mai avuți care, de obicei, se așteptau să te faci preș în fața lor.

De mai bine de trei ani lucrez pe o nișă mai specială, adică vând arcuri și săgeți – SEO, sâc! – pentru wannabe Robin Hood de România. Nu o să ajung milionar din asta, dar nici nu este cazul să mă plâng. Oricum nu despre asta este vorba în acest articol.

Numărul meu de telefon mobil de la muncă poate fi găsit pe aproape fiecare pagină a magazinului nostru online și, drept urmare, tentația de a mă suna la aproape orice oră din zi și din noapte există și se manifestă relativ des. Un client pasionat de arcuri într-o sâmbătă noaptea undeva aproape de ora 12 mi-a reproșat următoarele, drept răspuns la rugămintea mea politicoasă de a ne auzi luni la prima oră când ajung la serviciu.

Ce, nu e criză, voi nu vreți să vindeți, ah?

De atunci am descoperit o funcție foarte utilă pe BlackBerry-ul meu – Auto On/Off. Domnul respectiv nu ne-a devenit client.

Fiind un produs mai neobișnuit fiecare arc vine însoțit de un CD cu instrucțiuni detaliate, printre care videoclip cuprinzător cu subtitrare în limba română. După cum aveam să aflu, instrucțiunile noastre nu acoperă chiar toate aspectele tirului cu arcul. Într-o zi am fost sunat de o doamnă mai în vârstă, soacra unui client de-al nostru din Sânnicolau Mare, județul Timiș :D, care mi-a atras atenția asupra unei omisiuni importante – redau aproximativ

Maică, de ce nu ați scris acolo că nu este voie să tragă în găinile vecinilor?! A omorât trei de când și l-a luat, mama lui de arc!

Un minim simț al ridicolului ne-a împiedicat să introducem în instrucțiuni acest avertisment. Momentan. Așteptăm un incident similar pentru asta; nu de alta, dar s-ar putea să râdă și curcile de noi – mă refer la acele lighioane care au scăpat probabil de săgețile vânătorului bănățean.

Pentru că uneori se mai strică, ca orice produs de altfel, arcurile au nevoie de garanție. Un client mi-a trimis pe mail niște imagini.

Arcul respectiv a ajuns în această stare deoarece soția domnului, probabil extrem de supărată de achiziția făcută de dânsul, a dorit să-i demonstreze că știe să folosească un fierăstrău – aș zice de mână, după tăieturi. Felicitările mele doamnei, dar personal aș învăța să gătesc, l-aș întreba pe Azorel dacă pot dormi cu el în coteț și eventual aș cere divorț. Undeva există o problemă.

Imaginile erau însoțite de o întrebare cât se poate de serioasă

Putem rezolva cumva cu garanția?

Pentru porția de râs sănătoasă i-am făcut cadou un al doilea arc. Până acum nu am primit nicio veste, de bine sau de rău, cu privire la soarta acestuia.

Precum cele destăinuite sunt multe întâmplări în munca mea de zi cu zi, poate de aceea încă îmi place. Păcat că unele dintre ele nu sunt amuzante decât dacă aș da prea multe detalii decât ar fi politicos. Viața e frumosu!

Doua despre sex si urmari

Pentru că astăzi am primit o veste previzibilă, dar totuși neașteptată, anume că o fostă prietenă, probabil singura femeie din viața mea de care am fost îndrăgostit cu adevărat, a născut un băiețel, mi-am adus aminte de două trebușoare oarecum amuzante despre sex și urmările sale. Am zis veste previzibilă pentru că sper că suntem toți la vârsta la care știm de unde vin bebelușii. Nu, nu-i aduce barza.

Acum câțiva ani, când încă eram tânăr și neliniștit, eram cu proaspăta mămică, pe atunci iubita mea, prin Brașov. Și tineri și dornici fiind noi, dar cu ceva între urechi, am realizat că am venit cam nepregătiți. Nu ați vrea să știți ce fain este să cauți sâmbătă seara, pe la 10 așa, o farmacie sau un magazin care să aibă prezervative. LovePlus și baloanele acelea de 2 lei bucata nu sunt o metodă efectivă de protecție.

Găsim în cele din urmă o farmacie deschisă, întreb de Durex, îmi zic că au și imediat doamna farmacistă, o femeie pe la 50 de ani, îmi înșiră vreo 5 cutiuțe pe tejghea. Aleg una dintre ele, plătesc și dau să ies. În acel moment realizez cine era în spatele meu la rând – un tip probabil cu câțiva ani mai mare decât mine ce venise cu puștiul de doi ani să îi cumpere medicamente de răceală. Pentru un moment privirile ni s-au întâlnit, suficient cât să realizez cât de mult regret amestecat cu dispreț pentru mine se putea citi pe fața lui. Nici la primele mele experiențe sexuale nu m-am simțit așa de aiurea!

A doua întâmplare nu mă privește personal, dar printr-o împrejurare am ajuns într-o poziție cam ingrată. Fiica majoră a unor prieteni de familie cu care m-am înțeles întotdeauna foarte bine a făcut o boacănă și a rămas însărcinată. Ca orice puștan teribilist posibilul viitor tătic s-a evaporat și a lăsat-o pe amica mea să se descurce. Cum nici nu încăpea discuție să păstreze copilul a trebuit să apelez discret la anumite contacte și să găsesc un medic ginecolog bun care să facă o întrerupere de sarcină. Lupii moraliști sunt rugați să se abțină.

Am mers pentru o consultație, am inventat o fictivă ieșire din oraș și în ziua programată ne-am prezentat la clinică. În general o astfel de intervenție durează în jur de două ore cu tot cu trezitul din anestezie așa că am ales să aștept. Tocmai când mă plictisisem să răsfoiesc revistele din sala de așteptare m-am pomenit în fața mea, ca din pământ, cu una dintre asistente. M-a fixat cu privirea, a pufnit și a grăit către mine: „Gata, s-a rezolvat, bucură-te!”. Și eu nu eram cu absolut nimic vinovat!

Yeap, sex makes babies, please use protection!

Colegii de liceu, 8 ani mai tarziu

M-am întâlnit astăzi cu o fostă colegă de liceu/fostă prietenă la o cafea, un suc și o vorbă mai pe îndelete. Deși ne știm destul de bine și am fi avut multe altele de istorisit, mare parte dintre subiectele de discuție i-au privit pe foștii noștri colegi, mai ales că în nici doi ani se prefigurează o mică reuniune.

Am zis mică pentru că o parte dintre colege sunt plecate în Spania/Italia la cules… căpșuni, iar unul dintre macho-manii clasei este la închisoare. Tipul a lovit un puști cu mașina, s-a panicat, a sperat că pilele lui tăticu îl vor scoate din belea, și a fugit de la locul accidentului. PCR-ul nu a funcționat cum era de așteptat, așa că acum mai are de executat 2 ani de închisoare din 4. Viața e nasoală uneori.

Alți colegi au ajuns mai bine sau mai rău. Colegul meu de bancă este la SPIR și se mândrește oricui stă să-l asculte cum îndreaptă cu bastonul cocoașa țiganilor din Buzescu. O colegă, mai tocilară de felul ei, a ajuns profesoară de germană la fostul nostru liceu în locul maică-sii ce ne-a terorizat cu Guten Tag patru ani de liceu și nu s-a prins nimic de noi. Restul colegelor, cele care nu au plecat prin alte zări mai calde, sunt măritate, cu copii și tot tacâmul.

Probabil, din vechea gașcă doar noi doi nu avem încă planuri serioase de pus pirostrii, deși ne apropiem amândoi de vârsta la care ne vor însura babele. Și totuși, privind înapoi cu o oarecare superioritate conferită de libertatea noastră, nu o ducem așa de rău.

C., colega cu care m-am întâlnit astăzi, s-a asociat cu sora mai mare care-i doctor veterinar și și-au deschis un pet shop/coafor de animăluțe/cabinet veterinar și le merge binișor. Eu, cu toate suișurile și coborâșurile din ultimii ani, am un serviciu decent, nici prea-prea, dar nici foarte-foarte. Și, mai în glumă, mai în serios, dacă în trei ani nu reușim să ne găsim jumătatea, ne luăm, să nu rămânem de râsul tuturor, cică.

Planurile acelea mărețe de la sfârșitul liceului? Ha, ce glumă bună! Dacă s-ar fi împlinit acum aș fi fost un profesoraș de istorie/psihologie undeva printr-un liceu al patriei, iar C. și-ar fi deschis o firmă de contabilitate. Dar lucrurile s-au aranjat relativ bine, am învățat să ne adaptăm, să ne schimbăm prioritățile și să mergem mai departe.

Compromisuri, victorii mai mici sau mai mari, eșecuri uneori, asta-i viața. Dar să fiu al naibii dacă-mi va fi rușine cu ceva sau voi avea vreun regret la reîntâlnirea de peste doi ani. Poate doar blonda cu ochi verzi pe care nu am reușit să o invit la un suc tot liceul. Dar asta e altă poveste.