3 despre pandemia asta. Și cea viitoare.

La un moment dat, pandemia se va termina. Dacă într-adevăr vaccinurile vor fi așa de eficiente precum se preconizează, dacă turma de covidiți va lua o mică pauză de la răspândit conspirații cretine despre oculta mondială condusă de Bill Gates și dacă nu murim între timp, fie de la COVID, fie că ne calcă o mașină, atunci în vara viitoare vom reveni la o oarecare normalitate. Dacă îi putem spune așa, după toate care s-au întâmplat și după câte am conștientizat cu oarecare regret.

Munca de acasă e posibilă, ședințele nu e viața. Pe unde dau cu sapa virtual am început să lucrăm de acasă doar în ultima perioadă. Nu pentru că nu puteam, ci pentru că nu se dorea cu adevărat. Dorm mult mai bine - nu am mai dormit 8 ore pe noapte de nu mai știu când, muncesc mai cu spor - rezolv mai multe tichete de suport și timpul de răspuns a scăzut, și, cel mai important, pisica este fericită că are cine să o zmotocească, deși, după cum se poate observa, preocuparea de căpătâi i-a rămas tot dormitul în cele mai imposibile poziții.

Entertainment-ul în general, cinematografele în special sunt overrated. Nu am mai fost la cinema de prin aprilie dacă nu mă înșel - cine mai știe cu exactitate ce zi a săptămânii este, nu îmi mai amintesc, am abonament la Netflix, HBO Go și PrimeVideo și așa de multe seriale de care m-am apucat dar nu le-am terminat niciodată. După pandemie nu mă mai văd mergând la cinema prea des. Ca la un muzeu al comunismului, unul relativ interesant în Varna. Am trăit perioada aceea, știu cum este, nu am cine știe ce dorință arzătoare să mai repet experiența prea curând.

Copil al anilor '80, născut cu mult înainte de internet, am cumpărat la reducere, pentru că sunt zgârcit, și DVD-uri, pe unele nici nu le-am scos din folie. Aint nobody got time for all of that!

Respectul pentru ceilalți e exact zero barat. Dacă mai aveam înainte de toate astea oarecare speranță că majoritatea oamenilor nu sunt imbecili incurabili, pandemia asta mi-a spulberat orice iluzie.

Tâmpenii scoase pe gaura aia inutilă de pe față și date mai departe de către oameni despre care credeam că au mai mult de doi, trei neuroni viabili. Mult prea multe conspirații de domeniul fantasticului care pot fi dezmințite de un Google search rapid în afara bulei tale. Așa de puțină empatie și nici un pic de respect pentru ceilalți. Un lucru așa de simplu ca purtatul unei măști devenit un subiect de dispută națională, când e așa de ușor să nu fii prost.

All things must pass. So will this.